Tip─ârire

Catedrala Arhiepiscopal─â

P─âm├óntul Dobrogei a constituit prin pozi┼úia geografic─â pe care o are, ├«ntre Dun─âre ┼či Mare, un drum de scurgere a multor popoare, un loc de a┼čezare ├«n care s-au suprapus str─âvechi civilit─â┼úii ┼či culturi.

Denumit─â de mul┼úi o ÔÇśÔÇÖvia gentiumÔÇÖÔÇÖ pentru acest miraj al ├«nt├ólnirilor ┼či scurgerilor de popoare cu origini ├«n legende, Dobrogea ofer─â cu prisosin┼ú─â un imens material documentar pe care istoricii ┼či arheologii ├«l identifica, ├«l localizeaz─â ├«n timp ┼či ├«l interpreteaz─â pentru a putea reda o imagine c├ót mai cuprinz─âtoare a ceea ce a reprezentat pe plan istoric ┼či spiritual .

Str─âb─âtut─â de drumuri care duceau p├ón─â ├«n centrul imperiului roman, ├«ncercuit─â de ziduri de cet─â┼úii ┼či resturi de bazilici aceasta provincie a cunoscut din primele veacuri r─âsp├óndirea religiei cre┼čtine c─â pe un privilegiu oferit at├ót de leg─âtur─â cu ora┼čele de pe coasta Asiei Mici c├ót ┼či prin permanenta mi┼čcare de legiuni ┼či cohorte romane, din provinciile peninsulei Balcanice care intrau ├«n st─âp├ónirea ┼či administra┼úia vastului imperiu roman.

Istoria cre┼čtin─â atribuie, nu f─âr─â rezerve, Sf. Apostol Andrei o presupus─â activitate misionar─â ├«n Dobrogea ┼či revendica pentru via┼úa cre┼čtin─â de aici o discutabil─â origine apostolic─â. Oricum, resturile arheologice precum ┼či datele istoriografice consemneaz─â o organiza┼úie bisericeasc─â cu ├«nfloritoare scaune episcopale ridicate la loc de cinste prin eparhii care au participat la sinoadele ecumenice ┼či au adus o contribu┼úie efectiv─â ├«n problemele care fr─âm├óntau via┼úa cre┼čtin─â ┼či lupt─â pentru p─âstrarea dreptei credin┼úe.

Pe v├órful peninsulei ce formeaz─â vechea a┼čezare a ora┼čului Constant─â (Tomis), ├«n partea de jos a terenului care duce la intrarea ├«n port sunt conservate obiective arheologice de mare valoare, ├«ntre care: edificiul roman cu mozaic, bazilica cre┼čtin─â din incinta portului, bazilica cre┼čtin─â din curtea liceului M.Eminescu, etc. La aproximativ 200 metri de resturile bazilicei din incinta portului pe promotorul ce formeaz─â a┼čezarea central─â a ora┼čului Constant─â, ├«ntre Pia┼úa Ovidiu ┼či faleza principal─â care flancheaz─â decorativ cu arbori ┼či flori intrarea ├«n acvariu ┼či Cazino, e a┼čezat─â cea mai veche biseric─â ├«n func┼úiune: Catedrala Sf. Ap. Petru ┼či Pavel. Ea patroneaz─â cu aspectul ei monumental, o parte din ora┼č, ├«n care specificul multina┼úional de alt─âdat─â se proiecteaz─â ┼či ├«n edificiile religioase p─âstrate p├ón─â azi: Biserica Romano-catolica, Biserica Bulgar─â, Biserica Greac─â, Sinagog─â ├«n stil gotic, Biserica Armean─â, Moscheea, etc. Toate acestea sunt a┼čezate pe o por┼úiune limitat─â de teren, ce str├ónge o centur─â a c─ârei extremitate spre sud o de┼úine catedrala ortodox─â. Monumente de cultur─â ┼či obiective turistice mai noi sau mai vechi scot ├«n evident─â ├«ntre Cazino-Acvariu-Muzeul de arheologie ┼či Muzeul de art─â, aceasta biseric─â monumental─â, construit─â ├«ntre anii 1883-1885, de statul nostru, c─â prima Biseric─â rom├óneasc─â ├«n ora┼čul Constant─â dup─â r─âzboiul de independen┼ú─â din 1877. Planurile de construc┼úie apar┼úin renumitului arhitect roman I. Mincu, specificat ├«n mod deosebit pentru stilul ini┼úiat ├«n arhitectura noastr─â rom├óneasc─â.

Biserica are form─â de trefl─â cu elemente arhitectonice eclesiastice, ├«ntr-un ansamblu care scoate ├«n eviden┼ú─â trei turle bine propor┼úionate cu restul cl─âdirii. Pridvorul sus┼úinut pe coloane de marmur─â cu capiteluri ornamentate ├«n motive vegetale, arata de la prima ├«nt├ólnire cu monumentul p─âr┼úile laterale care se reproduc ├«n interior ┼či deschid larg, cu ospitalitate, intrarea ├«n Biseric─â. Interiorul e bogat ├«n linii arhitectonice cu arcade ce sus┼úin cupola central─â ├«ncadrat─â ├«ntre ferestre mari l─âs├ónd totodat─â ├«ntreag─â prestan┼úa Sf. Altar, sub calota care ├«ncheie grandios o ├«ntreag─â simetrie de firide etajate ┼či balcoane laterale. Acestea toate atrag admira┼úia pentru proiectantul care le-a g├óndit ┼či pentru constructorii care le-au ridicat, d├óndu-le un edificiu monumental care creeaz─â ├«n interior o atmosfer─â proprie tr─âirii religioase.

Biserica aceasta face parte dintre monumentele zidite ├«n perioad─â ce a urmat r─âzboiului de independen┼ú─â din 1877, perioada care a constituit pentru statul nostru un salt ├«n progresul social-istoric ┼či economic ┼či din care au r─âmas edificii de valoare apreciate pentru stilul lor ┼či mai ales pentru rezisten┼úa ┼či durabilitatea lor.

Exteriorul bisericii, ├«n c─âr─âmid─â presat─â cu centuri de ciment profilate simetric, ridic─â valoarea monumental─â a cl─âdirii declarat─â din anul 1953 monument de arhitectur─â ┼či ├«nscris pe liter─â 4 la nr. 3327/1954.

Piatra fundamental─â a fost pus─â la 4 sept. 1883, ├«n timpul episcopului Iosif Gheorghian al Dun─ârii de Jos, ales mai t├órziu Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Romane. Prima pictur─â a fost executat─â ├«n ulei de pictorul Gh. D. Mirea ├«ntre anii 1885-1888 ├«n stil realist, mult discutat─â sub aspect religios ┼či considerat─â la acea vreme ca necorespunz─âtoare. P├ón─â ├«n anul 1925 a servit ca biserica parohial─â pe o funda┼úie slab─â care a cedat u┼čor vremii ┼či care, ├«n urma bombardamentului din timpul celui de al doilea r─âzboi mondial, s-a deteriorat.
Până în anul 1925 a servit ca biserica parohială; între 1925-1950 a fost folosită în calitate de Catedrală episcopală a fostei episcopii a Tomisului.

├Än ziua de 3 august 1941 biserica a fost avariat─â de bombardamentul aerian, a fost distrus─â partea de est a cl─âdirii precum ┼či catapeteasma din interior lucrat─â ├«n icoane emailate. ├Äntre anii 1946-1950 s-au executat lucr─ârile exterioare pentru consolidarea turlei principale ┼či s-au montat din nou profilele ┼či s-au montat din nou profilele care ├«i decoreaz─â exteriorul.
Mobilierul format din str─âni, policandre, candelabre ┼či sfe┼čnice, inclusiv vechea catapeteasm─â au fost executate dup─â planurile arhitectului Mincu la Paris. Parte din acest mobilier de o elegant─â ┼či bog─â┼úie deosebit─â, ├«mbr─âcat ├«n foi┼úa de aur ┼či pietre sidefate cu icoane emailate ┼či sculpturi cu motive na┼úionale a fost deteriorat cu evacuarea din timpul celui de al doilea r─âzboi mondial.


Ceea ce d─â ├«ns─â ast─âzi valoare deosebit─â acestei biserici, este noua pictur─â executat─â ├«n tehnica de fresc─â ├«ntre anii 1959-1965 de c─âtre pictor prof. Gh. Popescu de la Institutul de Arte Plastice din Bucure┼čti ┼či Niculina Dona Delavrancea. Aceast─â pictur─â ├«n stil neo bizantin se ├«nscrie ca o realizare contemporan─â excep┼úional─â pe linia monumentelor reprezentative din ┼úara noastr─â ┼či ├«n special a celor din nordul Moldovei cu evolu┼úie evidenta privind at├ót documentarea istoric-cre┼čtin─â c├ót ┼či execu┼úia artistic─â. ├Än totalitatea ei, pictura aceasta ridic─â la un alt nivel arta noastr─â bisericeasc─â cu dominant─â afirmare artistic─â, mai expresiv─â, mai cult─â. Criticul de art─â, Petre Comarnescu consemneaz─â ├«ntr-un articol publicat ├«n Revist─â Tomis no. 8/1967: ÔÇśÔÇÖNoua pictur─â mural─â a catedralei const─ân┼úene este o ad├ónc─â simfonie de forme ┼či culori, admirabil legate ┼či armonizate ├«ntre ele. Unele personaje poseda o remarcabil─â aten┼úiune psihologic─â ├«n spirit umanist, ceea ce nu se prea izbute┼čte ast─âzi la continuatorii artei fresce, cu pu┼úine excep┼úiiÔÇÖÔÇÖ (pag.14). ├Än regrup─ârile de panouri s-a p─âstrat vechea iconografie bisericeasc─â, dar s-a urm─ârit ┼či o adaptare istoric-local─â, integr├óndu-se ├«ntre scenele ┼či figurile cre┼čtine consemnate de tradi┼úia cre┼čtin─â, momente istorice legate de via┼ú─â cre┼čtin─â a Dobrogei precum ┼či martiri cre┼čtini din vechile centre ale Scytiei Minor: Tomis Axiopolis, Trophaeum -Traiani, Durostorum. Sub acest aspect, este singura biserica ├«n care au fost picta┼úi martiri din aceste vechi centre cre┼čtine ┼či ├«n costuma┼úia lor autohton─â. Se pot vedea deci ├«ntre arcadele ┼či s├ónii laterali din naos Sf. Chiril de Axiopolis, Sf. Dasie (considerat o atestare de nume iliric ├«n Dobrogea veacului IV), Sf. Emilian, Sf. Dada, Sf. Maxim din Durostorum. Resfin┼úirea Catedralei s-a f─âcut ├«n anul 1951, de c─âtre Patriarhul Iustinian Marina ├«mpreun─â cu episcopul Chesarie P─âunescu, al Dun─ârii de Jos. ├Äntre anii 1950-1990, de┼čii socotit─â Catedral─â a ora┼čului , ea a fost doar biseric─â parohial─â,. O dat─â cu reactivarea Arhiepiscopiei Tomisului ├«n 1990, devine Catedral─â Arhiepiscopal─â, iar din 2002, men┼úin├óndu-┼či statutul, este organizat─â ca loca┼č monahal, sub numele de M─ân─âstirea Sf. Ap. Petru ┼či Pavel, al c─ârei stare┼ú este ├«nsu┼úi ├Änaltpreasfin┼úitul p─ârinte Teodosie, iar Mare Eclesiarh fiind Protos. Benedict Georgescu.

├Än aceast─â Catedral─â se afl─â icoana f─âc─âtoare de minuni a Maicii Domnuluif─âcut─â ├«n 1932 dup─â vestita icoan─â ,, Prodromi┼úaÔÇŁ de la Schitul Prodromul din Sf├óntul Munte Athos- Grecia, p─âstrat─â trei ani ├«n Schitul Dur─âu-Neam┼ú, iar ├«n 1935 adus─â aici de c─âtre episcopul Gherontie Nicolau. De asemenea , ├«n aceast─â Catedral─â se afl─â ┼či se cinstesc moa┼čte ale Sf. Ier. Andrei Criteanul, ale Sf. M. Mc. Pantelimon, Epistet ┼či Astion de la Halmiris, Zotic , Atal, Camasie, ┼či Filip de la Niculi┼úel ┼či ale Sf. Cuv. Simeon St├ólpnicul, Auxentie, Stelian, Rufim ┼či Anaretenton.

Martirologiile ┼či sinaxarele consemneaz─â un num─âr impresionant de martiri c─âzu┼úi la Tomis ├«n persecu┼úiile dictate de ├«mp─âra┼úii romani ├«n mod deosebit ├«n timpul lui Diocletian. Numele lor ├«ns─â n-au p─âtruns p├ón─â ├«n c─âr┼úile de ritual. ├Än mineele grece┼čti a fost g─âsit Sf. Mucenic Zotic martirizat la Tomis ┼či cinstit ├«n ziua de 13 septembrie: este singurul martir de Tomis pictat ├«n desf─â┼čurarea acestei lucr─âri de pictur─â ┼či aceasta ├«n cinstea marelui centru cre┼čtin de odinioar─â. ├Än pridvorul bisericii s-au ├«nscris dou─â panouri ├«n p─âr┼úile laterale cu scene din via┼úa ierarhilor din Tomis, unde precum se cunoa┼čte s-a afirmat o puternic─â ┼či organizat─â via┼úa cre┼čtin─â ├«nc─â din perioada sinoadelor ecumenice. Unul dintre aceste panouri arata prezen┼úa de spirit ┼či demnitatea de ierarh al episcopului Betranion de Tomis care silit de ├«mp─âratul arian Valens s─â treac─â la arianism, p─âr─âse┼čte demonstrativ biserica ├«mpreun─â cu credincio┼čii ┼či intr─â ├«ntr-o alt─â biseric─â apropiat─â ├«n care continua slujba. Al doilea panou arata sfin┼úenia episcopului Teotim ┼či curajul moral cu care a ├«nfruntat pe huni ├«ntr-o perioad─â istoric─â grea pentru b─â┼čtina┼či. ├Än genere, propor┼úia figurilor, execu┼úia tehnic─â, varia┼úia modelelor ┼či ├«mbinarea de culori dau acestei picturi o bog─â┼úie deosebit─â ├«ntr-un ansamblu policromatic care ofer─â acestui interior de biseric─â excep┼úional─â. Privit sub prisma imediat artistic─â acest ansamblu format din varia┼úia propor┼úional─â de culori ┼či nuan┼úe, are imaginea unui covor na┼úional. Pentru acest ansamblu de culoare ┼či scene biblice, pictura catedralei din Constant─â a primit aprecieri unanime at├ót din partea unor speciali┼čti din ┼úar─â ┼či str─âin─âtate, c├ót ┼či din partea credincio┼čilor ┼či a vizitatorilor de r├ónd.

Prof. Univ. I. D. ┼×tef─ânescu, specialist ├«n probleme de art─â cre┼čtin─â, consemneaz─â ├«ntr-o referin┼ú─â oficial─â urm─âtoarele: ÔÇťImpresia artistic─â propriu-zis, de ansamblu, uime┼čte cercet─âtorul prin nuan┼úa ad├ónc─â. Compozi┼úiile sunt ritmate, iar mi┼čc─ârile personajelor toate acordate, libere ┼či spontane r─âm├ón├ónd totdeauna ├«n m─âsur─â cerut─â de un decor pictural bisericesc. Ansamblul c├ónta ┼či lumina face s─â vibreze ┼či s─â ├«nvie chipurile personajelor, scenele ┼či toate elementele arhitectonice ale monumentului ÔÇśÔÇÖ.

Criticul de art─â Petru Comarnescu consacra un articol din Revista Tomis no.8/1967 cu titlul ┬╗ Excep┼úionalele fresce ale lui Ghi┼ú─â Popescu ┬╗, ├«n care face aprecieri am─ânun┼úite ┼či scrie: ┬╗ Costuma┼úia, adesea cu motive decorative rom├óne┼čti tradi┼úionale, sau ├«nscrierea figurilor ├«n peisagii stilistice tot pe linia tradi┼úiei, dau picturii murale de la catedrala un aspect inedit, precum adesea figurile ÔÇô mai ales cele feminine ÔÇô au o prospe┼úime ┼či o gra┼úie remarcabile, c├ónd nu trec la un dramatism ┼či el st─âp├ónit discret, interiorizat. Aceast─â pictur─â mural─â reprezint─â un triumf al revenirii la arta frescei ┬ź. Aprecierile acestea au primit ┼či confirmarea speciali┼čtilor str─âini ca ┼či a vizitatorilor turi┼čti atra┼či ├«n num─âr din ce ├«n ce mai mare.

Pictorul german Hesse Alfred, titularul catedrei de pictur─â de la Academia de arte plastice din Dresda, ├«mpreun─â cu sculptorul german, Schwager Helmuth, profesor la aceia┼či academie, f─âc├ónd o c─âl─âtorie de studii ┼či documentare pe litoralul rom├ónesc al Marii Negre, fac aprecieri asupra artei monumentale ┼či arhitecturii din ┼úara noastr─â, declar├ónd: ┬╗ Am v─âzut c├óteva mozaicuri ┼či pictura de la catedrala ora┼čului.Gh. Popescu, autorul picturilor de la catedrala e un artist care a cobor├ót pe p─âm├ónt to┼úi sfin┼úii din cer ┼či a dus aceast─â cobor├óre p├ón─â la profunda umanizare a lor ┬╗ (Rev. Tomis No.9/1967).

Aspectul monumental al cl─âdirii cu centuri de beton ┼či c─âr─âmid─â presat─â, cu profile decorative ┼či coloane de marmur─â, spa┼úiul deschis spre Mare prin parcul imediat vecin, ca ┼či interiorul bogat ├«n teologie ┼či vibra┼úii artistice, fac din aceast─â biseric─â un monument de art─â ┼či un dar al credin┼úei str─âmo┼če┼čti, un altar ridicat din d─ârnicie sufleteasc─â ┼či virtuozitatea. De aceea se ofer─â mereu ca punct de reper ÔÇô c─â pune ├«n eviden┼ú─â grija statului ┼či a Bisericii noastre-pentru tot ce constituie monument de cultur─â, produs spiritual al puterii creatoare rom├óne┼čti ┼či form─â de exprimare a fondului specific de via┼ú─â na┼úional─â ┼či religioas─â.

Contactaţi-ne:

Adresa:
Str. Arhiepiscopiei, nr. 23, Constanţa
Cod po┼čtal: 900732, Rom├ónia

Tel/Fax:
0241-614020
0241-611732