Hramul mănăstirii Sf. Ioan Casian

Pe data de 28 februarie (în anii bisecți pe 29 februarie), Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe sfinții dobrogeni, Cuvioșii Ioan Casian și Gherman.
 
Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut prin anul 360, iar Sfântul Cuvios Gherman în jurul anului 368. Cel mai vechi biograf al Sf. Ioan Casian, Ghenadie de Marsilia, afirmă că sfântul era de „neam scit”. La începutul secolului trecut, arheologul Vasile Pârvan a efectuat campanii de săpături în Dobrogea, descoperind (în anul 1912), în pădurea Șeremet (azi Ioan Casian), două inscripții în care se amintește de ținutul Casienilor:

Pe data de 28 februarie (în anii bisecți pe 29 februarie), Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe sfinții dobrogeni, Cuvioșii Ioan Casian și Gherman.
 
Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut prin anul 360, iar Sfântul Cuvios Gherman în jurul anului 368. Cel mai vechi biograf al Sf. Ioan Casian, Ghenadie de Marsilia, afirmă că sfântul era de „neam scit”. La începutul secolului trecut, arheologul Vasile Pârvan a efectuat campanii de săpături în Dobrogea, descoperind (în anul 1912), în pădurea Șeremet (azi Ioan Casian), două inscripții în care se amintește de ținutul Casienilor: „Hotarele peşterilor Casienilor” și „Hotarele Casienilor şi peşterile”. Locul respectiv este considerat de istorici drept „patria lui Ioan Casian”. Astăzi, nu departe de acel loc, este o vatră monahală: mănăstirea „Sfântul Ioan Casian”.
 
Încă din tinerețe Sfinții Ioan Casian și Gherman s-au dedicat vieții monahale. În preajma anului 380, cei doi, împreună cu sora Sf. Ioan Casian, au mers în Palestina, unde au rămas aproximativ cinci ani la o mănăstire din apropierea Betleemului, apoi au trecut Egipt, pentru a cunoaște viețuirea părinților din pustiu. În preajma anului 400 au pornit spre Constantinopol, unde era patriarh Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit diacon pe Sfântul Ioan, iar pe Sfântul Gherman, preot. În jurul anului 405 cei doi prieteni au mers la Roma, încercând să-și apere mentorul, pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Aici au fost porta-vocea clerului și credincioșilor din Constantinopol, rugându-l pe Papa Inocentiu I să vină în ajutorul Sf. Ioan Gură de Aur, care fusese exilat pentru a doua oară. La Roma, Sf. Ioan Casian a fost hirotonit preot, iar Sfântul Gherman a trecut la cele veșnice.
 
În preajma anul 415, Sfântul Ioan Casian s-a stabilit la Marsilia și a întemeiat două mănăstiri – una de călugări, cu hramul „Sfântul Victor”, cealaltă de călugărițe, cărora le-a dat primele reguli monahale, inspirate din tradiția mânăstirilor răsăritene. De aceea este considerat întemeietorul monahismului în Apus. A redactat trei scrieri importante: „Despre așezămintele mănăstirești de obște (chinoviale) și despre remedii contra celor opt păcate capitale”, „Convorbiri cu părinţii” şi „Despre întruparea Domnului”. Sfântul Ioan Casian a introdus patericul (convorbiri cu părinții pustiei) în literatura teologică apuseană.
 
Sfântul Ioan Casian a murit la Marsilia, în anul 435.
 
Sâmbătă, 28 februarie, la ora 8.45, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfântul Ioan Casian” de lângă localitatea Târguşor (Constanţa).